Cand eram copil, visam la cum o sa fiu eu mireasa.  Mirele era putin important in acel moment. Viata era asemenea povestilor. Printesa se face mare, se indragosteste, face nunta la palat care tine trei zile si trei nopti. Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa!  Totul se termina acolo, in rochia alba. Dar ce urmeaza dupa? Nu m-am intrebat niciodata, nici chiar in ziua nuntii. Nici dupa. Am primit cu bucurie tot ce viata mi-a dat, atunci cand a vrut ea sa-mi dea! Pe “mire”, l-am cunoscut cu 6 luni inainte de nunta, printr-o intamplare ciudata. Am inceput sa-l cunosc mai bine cu fiecare zi care trecea si o petreceam impreuna. Nu mai vroiam sa fiu singura. Vroiam sa fiu cu el, in fiecare zi, sa am copiii lui, sa imbatranim impreuna, sa ne certam, sa ne impacam, sa vedem locuri noi impreuna, sa invatam impreuna cum sa ne traim vietile, sa fim fiecare echilibrul celuilalt.

Acum il cunosc, cu bune, cu rele, il cert pentru greseli si il iubesc pentru ceea ce este. As putea sa traiesc fara el dar as fi foarte nefericita. Acum il iubesc mai mult decat in ziua nuntii si, desi parca au trecut 100 de ani de la nunta, ma face sa ma simt inca mireasa.

• nu se aseamănă cu nici un alt virus precedent

• pentru sinteza lui s-a folosit virusul gripei spaniole din 1918 combinat în mod artificial cu tulpina virusului comun H3N2 şi H5N1 (tulpina gripei aviare)

• conţine material genetic de la două tulpini de gripă porcină, două tulpini de gripă umană şi o singura tulpină de gripă aviară

Cât de gravă este gripa porcină?
• simptomele de gripă porcină sunt cel mult moderate

• gripa porcină este cu mult mai blândă decât s-a aşteptat (cf. „The Times”)

• boala nu se manifestă mai drastic decât o răceală severă, deci rolul vaccinării este pus sub semnul întrebării

• în Marea Britanie, cea mai afectată ţară din Europa, se înregistrează o mortalitate de 0,03 %, cu mult mai scăzută decât în cazurile de îmbolnăviri cu o gripă obişnuită tip A

deci nu este justificată vaccinarea în masă a populaţiei, cu atât mai puţin în România unde s-au înregistrat doar 322 de cazuri!

Un vaccin periculos!
provoacă cancer şi alte boli grave:
• mutaţii genetice şi oncogeneză prin injectarea de material genetic străin direct în sânge (cf. studiilor recente)
celulele umane utilizate curent în producţia de vaccinuri sunt celule canceroase provenite din diferite tipuri de tumori umane, celule fetale provenite din embrion uman avortat (sunt singurele celule capabile să supravieţuiască in vitro şi să se dividă fără limită de timp şi spaţiu) şi celule animale (embrion de pui, etc.)
vaccinul „Optaflu” contra gripei porcine al Companiei Novartis va folosi celule umane provenite din tumori canceroase!

• sindromul Guillain-Barré (GBS), boală autoimună ce cauzează paralizia braţelor şi a picioarelor, iar în cazuri rare, a întregului corp
în 1976 s-au înregistrat câteva cazuri de gripă porcină (comună, dată de virusul natural şi nu cel sintetic actual) în rândurile soldaţilor de la Fort Dix, New Jersey şi numai unul dintre ei a decedat, cel mai probabil din cauza eforturilor fizice prea mari decât din cauza gripei. Aceasta a dus la lansarea unei vaccinări în masa a 40 milioane persoane împotriva unei pandemii care nu s-a materializat. Mii de oameni au cerut despăgubiri pentru leziunile cauzate de vaccinare. Cel puţin 25 de oameni au murit şi 500 au paralizat.

• nu este recomandată vaccinarea celor care suferă de boli are plămânilor (agravează astmul la copii), inimii, rinichilor sau a celor cu sisteme imune slăbite, femeilor însărcinate şi copiilor sub cinci ani

Deoarece conţine:

• adjuvanţi toxici
cele mai multe vaccinuri au un conţinut periculos de mare de mercur sub formă de thimerosal (un conservant letal) de 50 de ori mai toxic decât mercurul însuşi. O doză destul de mare poate cauza disfuncţii pe termen lung la nivel imunologic, senzorial, neurologic, motor şi comportamental. Intoxicaţia cu mercur duce la autism, sindrom de atenţie deficitară, scleroză multiplă, deficienţe de vorbire şi limbaj. Un alt adjuvant comun pentru vaccinuri este hidroxidul de aluminiu care este implicat in boala Alzheimer, cauzează alergii şi şoc anafilactic

• adjuvanţi noi
pentru vaccinul gripei porcine sunt folosiţi, cu acordul OMS-ului, cei mai mulţi adjuvanţi noi incluzând MF59, ISCOMS, OS21, AS02 şi AS04. Adjuvantul MF59 este de natură uleioasă şi conţine Tween80, Span85002 şi squalena. Studiile efectuate pe şoareci au arătat că adjuvanţii uleioşi induc probleme motorii şi paralizie. Adjuvantul ASO3 conţine de asemenea Squalena (cauzatoare a sindromului războiului din golf) care provoacă şi boli autoimune. Adjuvanţii Sqalena şi Tween80 provoacă infertilitate la animale.

Nu acceptăm să fim cobaii vaccinului AH1N1 în România!

INTRA PE       http://nuvaccinurilor.blogspot.com/

Copiii nostri poarta in carca lor, frustarile noastre, problemele noastre, suspinele noastre. Familia nu mai inseamna ce insemna odata…mama, tata  si copil. A devenit ceva flexibil..mama, copilul si unchiul sau tata, copilul si bunica, ori tot felul de alte combinatii, cu care copiii nostri se pomenesc in urma faptelor si a istoriilor noastre ca parinti.

Cand are loc evenimentul nefericit care schimba ordinea lucrurilor, acela e momentul in care copilul se schimba. Lasa in urma inocenta, devine mai ganditor, descopera gandirea apriorica, trage concluzii pe baza propriilor lor constatari, ne judeca, ne iarta, incearca sa ne inteleaga, si mai ales, ca o consecinta a inocentei lor, se umplu de sperante ca totul va reveni,… candva, la normal. Uneori revine, alteori nu  iar uneori, doar uneori, sperantele dispar sau se reorienteaza .

Dupa toate aceste sentimente si trairi, copilul nostru nu mai e inocent. E matur si intelept si foarte, foarte sensibilizat fiindca nu poate face fata avalansei de sentimente noi ce il napadesc.

Printre acesti copii, sunt cei ce fac parte dintr-o noua categorie, cea mai rea dintre toate…copiii cu parinti plecati la munca in strainatate. Daca cunosti pe cineva care cunoaste pe cineva care este intr-o astfel de situatie, zi-i sa se uite pe   www.singuracasa.ro

S-a rupt apa!

Repede, ia geanta, imbraca-te, goneste la spital..n-am uitat nimic? Nu imi aduc aminte.

A fost o sarcina usoara si frumoasa,care a fost aproape sa se incheie cu o catastrofa. Pacatul meu era ca apa se rupsese in Vinerea Mare! Stateam 6 intr-un salon mizer, vaicarindu-ne pe toate limbile, in functie de etnie, asteptand vizita medicului ocupat cu sarbatorile pascale. Dupa un travaliu de 17 ore, un lichid amniotic inverzit, un cordon ombilical infasurat in jurul gatului copilei mele, si o resuscitare, totul s-a terminat, sa zicem, cu bine.. .

Am fost externate conform regulamentului, dupa 3 zile si o cezariana de nevoie. Am plecat ciufulita, in halat, fara sa mai folosesc nici un obiect de infrumusetare din trusa de farduri pe care o pusesem, plina de avant, in geanta . M-am urcat in masina aruncand o ultima privire catre spital, cu coada ochiului.

Eram o vita care reusise sa evadeze din abator !

Existã mai mulþi factori care
influenþeazã comportamentul copilului si al adultului: factorul
genetic, contextul familial si factorii din afara mediului familiei –
comunitatea, media, scoala.
Copiii mostenesc de la pãrinþi un bagaj genetic unic care
constituie baza dezvoltãrii fizice de mai târziu; tot el este responsabil
si de diferenþele care apar în tendinþa oamenilor de a se comporta
într-un anumit fel, adicã de tipul de temperament pe care îl avem.
Aceste diferenþe individuale includ caracteristici fizice, cum ar fi
culoarea ochilor sau textura pãrului, dar si caracteristici emoþionale
si comportamentale. Copiii mostenesc temperamentul de la pãrinþi,
ceea ce le influenþeazã comportamentul social si cel emoþional.
Unele trãsãturi sunt mai usor de gestionat si alte mai dificil, cum ar
fi de pilda faptul cã unii copii au nevoie de mai multã atenþie decât
alþii, sunt mai activi sau sunt în permanentã explorare a mediului,
plâng mai usor si mai des, au dificultãþi în a învaþa o rutinã
comportamentalã cum este somnul sau mâncatul.

Datoria parintilor este sa fie fini observatori ai “matritei” comportamentale a copilului,

pentru o dezvoltare armonioasa in ton cu predispozitia genetica si ceasul biologic.

www.copilul.ro

Mancarea ucigasa
Un studiu despre securitatea alimentara, dat publicitatii in Franta, spune ca jumatate din produsele alimentare din Romania sunt infectate cu substante cancerigene de tip “aflatoxina” * Aceasta nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism * Fenomenul infectarii alimentelor cu aflatoxine in tarile din sud-estul Europei este cunoscut de specialistii occidentali de peste 15 ani si este denumit “sindromul balcanic” * Aportul de E-uri poate face ca un salam sa contina doar 5% carne * A aparut si siropul mutant

In anul 2004, in Romania exploda un scandal legat de importarea unui lot de boia de ardei (paprika) din Ungaria, infectat cu aflatoxina. Produsul a fost retras imediat de pe piata, dar nimeni nu a fost sanctionat. Aflatoxina este o substanta cancerigena produsa de ciuperci microscopice care infecteaza alimentele depozitate in conditii precare. Cel mai des este intalnita in cafea, arahide, porumb, alune si condimente. Microorganismele mai sus mentionate produc mai multe tipuri de toxine, din care cele mai periculoase sunt aflatoxinele, acestea fiind la randul lor de mai multe tipuri. Scandalul parea sa se fi ivit din neant, pana la acea data in Romania nu se auzise nimic despre ciupercile cu pricina. Despre ce e vorba?
Povestea a inceput in 1960, cand in Anglia au murit in cateva luni 2000 de curcani. Fermierii au intrat in panica si au cerut biologilor sa afle care e cauza dezastrului. Din aproape in aproape s-a ajuns la concluzia ca toate pasarile fusesera hranite cu turte de arahide provenite de la un singur depozit si ca toate murisera din cauza ca li s-au blocat rinichii. Dupa un timp a fost gasit vinovatul: o ciuperca microscopica. Aceasta se dezvolta in mediile umede si inchise si secreta o substanta toxica pentru organism. Mai mult, toxina nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism. Astfel, un animal care a mancat porumb infectat transmite toxina mai departe la omul care consuma carnea animalului sacrificat. Occidentalii au luat imediat masuri, in sensul ca au dezvoltat o adevarata industrie a depozitarii, diferita pentru fiecare produs in parte. Un astfel de sistem de protectie in alimentatia publica, numit HCCP – de exemplu – a fost preluat de la specialistii NASA, care il inventasera pentru securitatea cosmonautilor. Concomitent au adoptat o serie de masuri legislative care sa protejeze piata alimentara de produsele infectate cu toxina ucigasa. Fenomenul este in continuare studiat de specialistii occidentali, majoritatea tarilor lumii fiind monitorizate din acest punct de vedere, acest lucru producand efecte economice pentru cei ce incalca legislatia securitatii alimentare.
Jumatate din hrana zilnica e contaminata
Un studiu numit “Siguranta alimentara”, publicat in anul 2002 in colectia franceza “Stiinte si tehnici alimentare”, arata ca Romania se afla printre tarile infectate cu microtoxine. Din produsele autohtone analizate de francezi, jumatate musteau de asemenea substante ucigase. Capitolul “Romania” din acest document e intitulata “Studiile Dutton – 1996″ (adica studiile au fost facute inca de la acea vreme), iar oamenii de stiinta occidentali situeaza tara noastra in zona afectata de ceea ce ei au numit, cu 15 ani in urma, “sindromul balcanic”. Inca de atunci se stia ca populatiile Romaniei, Bulgariei si tarile fostului spatiu iugoslav consuma cereale puternic infectate cu ciuperci producatoare de micotoxine, de tip “aflatoxina”, in special cele care ataca rinichii. De ce? In timp ce tarile dezvoltate si-au creat tehnologii avansate pentru depozitarea alimentelor, tocmai pentru a preveni imbolnavirea populatiei cu micotoxine, tarile sarace, printre care si Romania, nu au investit nimic in acest domeniu. Daca intr-un siloz pentru cereale din Olanda, de exemplu, chiar si aerul este filtrat pentru a evita orice infectare a produsului alimentar, in tarile mai inapoiate, cum ar fi cele din America Latina si Europa de Est, principala problema a depozitarii sunt soarecii si sobolanii – restul fiind considerat nesemnificativ – pentru ca nu omul era scopul in sine, ci productia. Revenind pe plaiuri mioritice, la noi nu s-au facut asemenea studii si nu s-a scos un cuvintel despre legatura dintre alimentele de pe piata romaneasca si aflatoxine. Singurele date despre noi insine ne pot da occidentalii, care spun ca cel putin jumatate din hrana pe care o punem zilnic pe masa contine substante cancerigene de tip aflatoxina.
Cei mai afectati sunt batranii, copiii si gravidele
Limitele de la care micotoxinele devin periculoase sunt de ordinul microgramelor sau nanogramelor pe kilogram corp pe zi (miime de gram sau milionime de gram – n.r.), in functie de tipul toxinei. Daca organismul uman primeste mai mult decat atat, ceea ce la noi se intampla zilnic, micotoxinele ataca materialul genetic, facand posibila aparitia cancerului, in special la ficat. De asemenea poate determina aparitia malformatiilor la nou-nascuti. Cei mai afectati sunt batranii, copiii, femeile insarcinate si persoanele bolnave. Comisia Nationala pentru Securitate Biologica stie foarte bine despre acest fenomen, dar deocamdata nu a putut face altceva decat sa puna in acord legislatia romaneasca cu cea europeana. Restul va depinde de banii investiti in infrastructura agricola. Si, din pacate problemele legate de calitatea alimentelor nu se opresc aici.
Mortii nu mai putrezesc
In urma cu trei ani angajatii Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane au adus la cunostinta conducerii institutiei ca se confrunta din ce in ce mai des cu niste cazuri ciudate de mumificare a cadavrelor. Din lipsa de spatiu, in cimitirele bucurestene se practica deshumarea la sapte ani a osemintelor pentru a fi reinhumate la picoarele mormantului, pentru a face astfel loc unui alt decedat al familiei. Suprinzator, cadavrele, sau parti ale acestora, nu mai putrezesc. Ce sa fie, ce sa fie? Raspunsul l-a dat Gheorghe Mencinicopschi, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare: “Povestea are o cuprindere mai larga. Specialistii europeni in alimentatie au fost sesizati in anii ’90 de faptul ca mortii nu mai putrezesc si, in urma unor studii, s-a demonstrat ca acest lucru se datoreaza consumului de conservanti sintetici, adica E-uri. Aceasta este explicatia si la noi.”
Altfel spus, romanii mananca in fiecare zi alimente care contin aditivi si conservanti alimentari. |n ciuda faptului ca specialistii avertizeaza asupra consumului de E-uri, nimeni nu se poate feri de alimente “imbogatite” cu aditivi.
Un salam poate avea si 5% carne
“Este bine sa ne ferim de toate E-urile, dar mai ales de conservantii sintetici, de colorantii sintetici si de aditivii care accentueaza gustul. Din pacate insa, nu prea mai exista alimente care sa nu contina asemenea substante. Este o necesitate a industriei alimentare moderne. Fara conservanti nu putem avea mancare in magazine, dar, pe de alta parte, aceste E-uri sunt daunatoare sanatatii. Este un cerc vicios. Produsele mai ieftine au intotdeauna mai multe E-uri, asa ca aceia care tin la sanatatea lor ar trebui sa manance mai putin, dar mai bun. Ceea ce in Romania este putin posibil. Mai mult, din punct de vedere legal controlul aditivilor este problematic. Daca o firma de mezeluri decide ca reteta produsului trebuie sa contina multi aditivi, noi nu putem interveni. Astfel ca nu trebuie sa mire pe nimeni daca intr-un salam nu exista decat cinci la suta carne, este dreptul producatorului sa scoata pe piata reteta pe care o doreste, adica mai ieftina si mai proasta, cu singura obligatie sa specifice continutul pe eticheta. In ceea ce priveste sindromul balcanic, noi stiam de aceste lucruri doar din cercetarile facute in Occident. Aflatoxina ataca in special ficatul si rinichii”, ne-a declarat Gheorghe Mencinicopschi. De cele mai multe ori nici macar aceasta cerinta de etichetare nu este respectata la noi.
In Romania se utilizeaza peste 200 de aditivi alimentari
In paranteza spus, in Romania, este permisa utilizarea a peste 200 de aditivi alimentari. Printre cele mai periculoase E-uri sunt cele care dau gust, mai ales o puternica aroma de carne (E 621, E 634, E 635), cele folosite in produsele proaspete, chiar si in paine, pentru a le conserva (E 210), coloranti folositi mai ales la bauturile nealcoolice si la sosuri (E 102 – galben, E 129 – rosu).
In Europa, doi aditivi coloranti au fost interzisi (E 231 si E 232), fiind catalogati ca pesticide, dar in tara noastra continua sa fie utilizati. Riscurile consumului de aditivi alimentari sunt multiple pentru sanatate, dar efectele nu apar imediat. Atunci cand o persoana prezinta stari de oboseala, lipsa de concentrare, ameteli, dureri de cap sau balonari se poate gandi, fara sa greseasca, ca este urmarea consumului de aditivi si alimentatiei proaste.
Atentie la B.T.
In anul 2003 Comisia Nationala pentru Securitate Biologica a descoperit intr-un magazin din Bucuresti un sirop obtinut din porumb modificat genetic, pentru indulcirea produselor de patiserie, produs importat in mod ilegal. Este primul caz de acest gen constatat in tara noastra. Sigur, avertizarea ca siropul contine porumb “mutant” era trecuta doar pe eticheta distribuitorului francez. Importatorul roman lipise peste ea o eticheta in limba autohtona, unde evita sa treaca acest amanunt foarte important, desi legea il obliga explicit la acest lucru. Mai mult, nimeni nu are voie sa importe asemenea produse decat cu acordul Comisiei Nationale pentru Securitate Biologica (CNSB), lucru pe care importatorii nu l-au facut.
Concret, produsul alimentar avea culoarea maronie si era imbuteliat in recipiente din plastic de 700 de mililitri. Pe eticheta principala scria ca este un sirop pentru clatite, produs in Statele Unite si adus in Europa de un distribuitor francez. Pe spate, o hartie alba anunta cumparatorul, in limba romana, ca lichidul maroniu contine sirop de porumb, apa, arome, conservant, colorant, caramel si acid citric. Daca se desprindea aceasta hartie, aparea eticheta originala de pe spatele recipientului, pe care scrie, in limba franceza, cam acelasi lucru, cu o deosebire: dupa “sirop de porumb”, francezii au deschis o paranteza in care au adaugat o fraza: siropul este obtinut din “porumb modificat genetic”. Amanuntul este foarte important in comertul cu produse alimentare. Siropul a fost retras de pe piata dupa constatarea facuta de CNSB, dar, in mod straniu, nimeni nu a fost sanctionat.
Porumbul modificat genetic, pe numele sau prescurtat “B.T.”, face parte din categoria “organismelor transgenice de generatia I”, adica nu mai este porumb, ci o specie obtinuta din combinarea genelor plantei cu un microorganism, Bacillus Thuringiensis. E un fel de bacterie mare, cu frunze, care face popcorn.
Pentru respectarea termenilor stiintifici, trebuie spus ca organismele transgenice sunt mai mult decat mutantii. Acestia din urma sunt specii naturale asupra carora s-a intervenit genetic pentru sporirea, intarirea anumitor calitati naturale. Adica nu se iese din cadrul natural al speciei.
Organismele transgenice, in schimb, sunt “mutanti la patrat”, adica niste combinatii genetice intre diferite specii in urma carora apar specii absolut noi, pe cale artificiala.
Cum s-a ajuns aici? Inca din anii ’70, specialistii in domeniul alimentatiei au ajuns la concluzia ca terenurile agricole existente nu vor putea face fata ritmului de crestere demografica si ca omenirea se afla in fata unei catastrofe prin infometare. S-au cautat imediat solutii care mai de care mai ciudate. Una dintre ele s-a aratat a fi rentabila: alimentele obtinute prin combinatii intre genele mai multor specii aflate pe niveluri diferite ale evolutiei.
Cele mai mari investitii in cercetarea acestui domeniu au fost facute in Statele Unite ale Americii. Aceste firme au studiat posibilitatea obtinerii unor culturi modificate genetic care sa scada costurile de productie. Asa a aparut prima generatie de organisme modificate genetic.
Orezul cu gene de porc si rosia pe jumatate peste
S-a studiat, de exemplu, o combinatie de cartof cu gena de bacterie. Acest produs are forma si gust de cartof si, in plus, este rezistent la boli si la daunatori, adica nu mai are nevoie de ierbicide si insecticide, eliminand multe cheltuieli de productie. Tot prin combinare genetica a fost obtinut un tip de soia care rezista la ierbicidul universal anticlorofila. Acest ierbicid ucide orice planta, mai putin soia transgenica. Porumbul “B.T.”, alt transgenic, este rezistent la viermele de porumb. Culturile acestei specii artificiale nu mai au nevoie de tratamente speciale impotriva daunatorului. Cel mai recent si spectaculos produs al acestei generatii OMG sunt rosiile transgenice pentru zonele foarte reci, care au fost combinate cu gene ale unui peste. Aceasta rosie nu are nici un fel de probleme cu frigul, creste in camp deschis, in conditiile unei veri de scurta durata si da o recolta foarte bogata.
Exista insa si OMG din generatia a II-a, deocamdata in faza de studii teoretice, care vor intra pe piata peste cativa ani. Un exemplu: orezul modificat genetic din generatia a II-a va avea componentele nutritive de cereala, dar si pe cele de carne. Produsul e gandit pentru tarile slab dezvoltate, unde populatia se hraneste aproape exclusiv cu orez, lucru care duce la subnutritie. Aceste populatii vor continua sa manance numai orez, dar nu unul oarecare, ci super-orezul care are si proteine de carne. Spus plastic, pilaful va fi recoltat de pe camp cu carne cu tot.
Mai exista o ramura a ingineriei genetice care se ocupa de animalele transgenice. Aceste organisme modificate genetic nu vor aparea pe piata prea curand. Aici lucrurile sunt mai complicate, in sensul ca s-au obtinut porci transgenici care sa nu aiba grasime, sau lapte de vaca cu insulina, pentru bolnavii diabetici, dar genetica animala e mult mai complexa decat cea vegetala, iar specialistii se tem inca sa lanseze pe piata asemenea produse.
Sunt periculoase alimentele modificate genetic? Unii specialisti spun ca da. Primul produs obtinut prin aceasta tehnica si destinat vanzarii, de exemplu, a fost o versiune modificata genetic a unui hormon – BST somatotropina – care stimuleaza productia de lapte la vaci. Conform Raportului Uniunii Europene, administrarea de BST stimuleaza producerea unui hormon care atunci cand este secretat in cantitati mari in lapte stimuleaza dezvoltarea maligna a celulelor canceroase. Folosirea acestui hormon a fost asociata si cu o crestere relativa a aparitiei cancerului la san si prostata la consumatorii umani.
Catastrofa agriculturii romanesti dupa 2007
Una peste alta, anomaliile de pe piata alimentara romaneasca risca sa devina o catastrofa a agriculturii romanesti, dupa 2007. “In urmatorii ani vom asista la un adevarat razboi intre produsele noastre si cele occidentale si suntem total nepregatiti pentru aceasta lupta. Romania a gresit inca din 1990, cand s-a impartit bugetul de subventie la 4 milioane de agricultori, indiferent cine au fost. Sumele s-au risipit pe mici parcele care nu au produs decat pentru autoconsum. Daca banii ar fi fost canalizati catre retehnologizare am fi avut acum 1,5 milioane de agricultori pregatiti tehnologic sa se bata cu cei din Uniunea Europeana. Am pierdut bani si timp pretios si nu stiu cum vom recupera decalajul. Teoretic, in 2007 putem exporta in Europa jumatate din productia agricola, daca aceasta se va ridica la standardele de calitate. Dar nu se ridica… Pe de alta parte, neseriozitatea actualilor producatori ne va costa foarte scump de la 1 ianuarie 2007. Occidentali abia asteapta sa gaseasca produse alimentare sub standardele uniunii pentru a interzice produsele autohtone. Sa dau un exemplu. Daca intr-un sat din Teleorman se va gasi lapte infectat cu aflatoxine, productia de lapte va fi sistata in tot judetul cu pricina. Puteti ghici care produse ii vor lua locul…” ne-a spus Adrian Dobrescu, director al Oficiului de Consultanta Agricola Bucuresti.

Conservantul folosit de majoritatea producatorilor de bauturi racoritoare carbogazoase este benzoatul de sodiu. Multe dintre aceste bauturi contin si vitamina C (acid ascorbic). Din amestecul celor doi compusi – reactia fiind stimulata de lumina si de caldura -, rezulta benzenul, un puternic cancerigen. Benezenul a fost izolat initial din gazul petrolier de chimistul Michael Faraday, in 1825. A fost folosit, pe scara larga, inclusiv ca aromatizant in after-shave-uri sau la decafeinizarea cafelei, pana cand s-au descoperit efectele sale agresive. Benzenul este responsabil de declansarea leucemiei si de alte forme de cancer ale sangelui

Studii ample au demonstrat ca persoanele expuse, chiar si pentru scurt timp, la concentratii mai mari de 5 parti la un miliard (maximum admisibil pentru lichidele potabile in SUA) manifesta anemii, disfunctii ale sistemului nervos si ale sistemului imunitar. Urmele de benzen gasite, in 1991, in apa Perrier au provocat retragerea de pe piata (din toata lumea) a peste 160 de milioane de sticle.
Aparitia benzenului in bauturile cu continut de benzoat de sodiu (sau de potasiu) a fost descoperita inca din 1990, dar organismele de reglementare occidentale i-au lasat pe consumatori la mana producatorilor de bauturi racoritoare. Recent insa, un scandal asemanator celui prezentat in pelicula de succes „The Insider” a izbucnit in SUA. Un chimist fost angajat al Cadbury Schweppes a demonstrat, prin teste realizate la un laborator independent din New York, ca in multe dintre bauturile racoritoare carbogazoase de pe piata americana concentratia benzenului o depaseste de pana la 10 ori pe cea admisa conform legislatiei interne sau de pana la 5 ori conform standardelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii. La mijlocul lunii februarie, FDA (Food and Drug Administration – organismul guvernamental american insarcinat cu controlul alimentelor si medicamentelor) a confirmat depasirile concentratiei admisibile a benzenului intr-unele dintre bauturile racoritoare testate. Acestea nu au fost insa nominalizate, dar masuri dure sunt asteptate in perioada imediat urmatoare. Asociatia americana a producatorilor de bauturi racoritoare, din care fac parte, printre altii, Coca-Cola si PepsiCo, a fost avertizata inca din 1991 de FDA in privinta consecintelor amestecului benzoatului de sodiu cu acidul ascorbic. Conform publicatiei beveragedaily.com, Greg Diachenko, un chimist al FDA, spune ca producatorii s-au angajat sa nu mai foloseasca benzoatul de sodiu drept conservant in bauturile continand vitamina C. Iar testele efectuate in 1993 au confirmat respectarea angajamentului. Numai ca nu s-a stabilit nimic oficial, iar piata a evoluat: managerii companiilor producatoare s-au schimbat si au aparut in bransa sute, poate mii de companii noi. Din ianuarie 2002 si pana in prezent, numai in Europa si cele doua Americi s-au lansat peste 1.500 de sortimente noi de bauturi racoritoare, continand acid ascorbic si benzoat de sodiu. Implicit, piata romaneasca este invadata de asemenea produse, dupa cum se poate constata in orice magazin alimentar.
Glen Lawrence, chimistul care este creditat cu descoperirea benzenului ca produs de reactie al celor doi compusi, sustine ca producatorii nu au motive intemeiate sa adauge vitamina C in bauturile racoritoare si nici sa foloseasca drept conservant benzoatul de sodiu in cazul bauturilor care contin vitamina C in mod natural. Totusi, producatorii prefera sa „pompeze” vitamina C in bauturile racoritoare si chiar promoveaza acest lucru, in ideea ca acidul ascorbic ar ajuta la intarirea sanatatii. Efectele sunt insa adverse.
Joi, mai multe somitati din lumea medicala a statului Connecticut (SUA) au cerut autoritatilor interzicerea vanzarii in scoli a bauturilor carbogazoase care contin acid ascorbic si benzoat de sodiu/potasiu, nominalizand Pepsi Diet cu aroma de cirese, Pepsi Vanilla, Fanta Orange, Punch Hawaian, Mug Root Beer, Tropicana Lemonade, Sierra Mist, Sunkist.